Moda contemporană - între imagine şi marketing

Fiecare conferinţă îmbină un bogat conţinut imagistic cu informaţii detaliate despre un anumit aspect al industriei modei. În mod repetat, se trece de la particular la general, încercând să se găsească, în spatele fiecărui exemplu, un principiu sau o regulă economică.

Temele atelierelor:
1. Ce înseamnă o tendinţă
Femeia Art Nouveau astăzi. Influenţele estetice de acum 100 de ani se regăsesc în imaginea produselor de lux de astăzi. Ecologie, dorinţă de evaziune, estetizarea plăcerii. Cum lucrează un birou de stil, cum concepe el tendinţele ? Care sunt principalele birouri de stil? Publicaţii cu rol de prescriptori: Bloom, Citizen K, Wallpaper.
2. Strategii de imagine
Armani: valorizarea unei identităţi italiene
Control perfect al producţiei imaginii, al distribuţiei. Integrare verticală. Declinările şi diversificările mărcii
3. Ţările europene în producţia articolelor de lux
Franţa: o tradiţie continuă lăsată de regalitate.
Italia: efectele benefice ale unei industrializări târzii în sistemul producţiei familiale.
Belgia: designerii şcolii de la Anvers.
Principalee grupuri franceze, italiene: LVMH, PPR, Richemont, Prada, GFT, Zegna, L'Oreal.
4. Marketingul industriei de lux
Declinările mărcii, branduirea altor produse derivate (hoteluri, restaurante, telefoane)
Marca la începutul existenţei sale, marca compromisă, relansarea mărcii (Tom Ford) (Cardin, YSL), mărci dispărute sau downsized (Bourgeois).
Mărci de success: Chanel, mărci neprofitabile: Lacroix, eşecuri strategice: Jil Sander.
5. Luxul şi aportul său în societate (comité Colbert), Arts Decoratifs. Cazul Franţei: Cifre de afaceri, fuziuni, falimente, Valoarea adaugată.
Moda în decoraţiuni. Mărci, târguri, evenimente. Producţie, distribuţie, consum
6. Jurnalişti celebri, filme despre modă, fotografi, reviste, manechine, muzee, universităţi, magazine vintage la Paris (La petite robe noire) şi NY.
Filme cu Deneuve, Juliette Greco, Polly Magoo