FASCHING- Sărbătoarea Clătitelor, a XI-a ediţie, Prejmer

Turişti şi localnici participă la evenimentul Fasching- Sărbătoarea Clătitelor, de la Prejmer, pentru concerte, fanfară, carnaval, bal mascat, caravana clătitelor, concursuri şi delicioasele produse tradiţionale!

După 20 de ani de pauză, farmecul “sărbătorii cu clătite” la Prejmer a rămas același. Sașii adunați în jurul Cetății Prejmer alungau, în Fasching, ultimele urme ale iernii. Faschingul se ținea de obicei în săptămâna dinainte de Lăsata Secului și era perioada balurilor mascate, prilej de petrecere și mâncare bună. Sărbătoarea începea cu “Caravana Clătitelor”.
Flăcăii costumați, dansau și ofereau clătite care se făceau chiar pe plita așezată în căruța ce îi însoțea. Mai furau și câte o fată, o ascundeau sub coviltirul căruței, iar logodnicul tinerei trebuia să plătească pentru eliberarea ei. Sașii din Prejmer au luat drumul Germaniei și o dată cu ei au murit și petrecerile. După 20 de ani de pauză, românii – căci în Prejmer au rămas doar câteva familii de sași- au reînviat carnavalul.
Caravana Clătitelor, în care toate rolurile sunt jucate de băieți mascați, pornește dimineața prin sat. Într-o căruță dotată cu plită, ”Mama grasă” și ”Mama slabă”, doi flăcăi cu talente culinare, costumați în bucătărese învârtesc clătite. Tineri mascați, pe cai aprigi, deschid drumul căruței în care se rumenesc clătitele, sub ochiul fardat al celor două ”mame”.
”Mirele și mireasa”, doi băieți deghizați, și ajutoarele lor cântă, chiuie, bat din poartă în poartă și lumea ieșită în stradă să-i admire.
”Înainte, convoiul era deschis de un măgar. La apariția caravanei, domnișarele ieșeau în poartă cu făină, ulei, din care aveau să se facă gogoșile pentru petrecerea ce urma seara”.
OBICEI VECHI. Faschingul este o sărbătoare menită să alunge duhurile iernii și frigul. ”Pe vremuri însă, era și o ocazie de petrecere, pentru băieții care urmau să plece la oaste”, ne povestește doamna Heidrun Junesch.
Cu o seară înainte de carnival, tinerii se adunau la cetatea din sat într-o șezătoare pentru a face ultimele retușuri creațiilor cu care urmau să se prezinte la petrecere. Exista obiceiul ca, pe parcursul caravanei clătitelor, fetele să fie ”răpite”. ”Urmau negocierile cu părinții care plăteau ca să-și recupereze fata”. Copiii aveau și ei parte de un carnival, unde dansau și se întreceau în a juca piese de teatru. Seara însă era a tinerilor. Fetele, cu măști simple, mărginite de danteluțe, veneau să-și întâlnească iubiții cu care se învârteau în valsuri.
DANSUL DESTINULUI. Femeile făceau un cerc, care era cuprins în alt cerc – cel al bărbaților. Cele două cercuri se mișcau în direcții diferite cât fanfara cânta polka. Cum se schimba ritmul, și începea valsul, fiecare fată trebuia să se întoarcă și să danseze cu cel din spatele ei. Cine rămânea fără pereche dansa cu mătura.

Mai multe detalii: https://www.facebook.com/fasching.prejmer