Plimbare pe Podul Mogosoaiei - Calea Victoriei

Promenada pe Podul Mogosoaiei - Calea Victoriei cu Adrian Majuru.

Intilnire: Palatul Postelor (Muzeul National de Istoriei), ora 11:00
Taxa participare: 30 ron –adulti/ 25 ron – elevi, studenti
Data: 20 martie - Inscrieri la contact@victoriei.ro

Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi străzi ale Bucureştilor. Ea a devenit în cursul secolului al XIX-lea un Corso al oraşului modern, cu magazine de lux, cafenele, palate somptuoase, teatre de varieteu, muzee, cazinouri, hoteluri, restaurante, cofetării, reprezentanţe ale unor firme şi bănci, mai rar parcuri şi locuinţe particulare.

Calea Victoriei a mai însemnat reşedinţa regilor României, astăzi Muzeul Naţional de Artă alături de instituţii publice de prim rang, ridicate după 1860 precum Fundaţia Culturală Regele Carol I (astăzi Biblioteca Centrală Universitară) şi Ateneul Român.

A fost insa un vechi drum comercial în evul mediu. Potrivit legendei, la capătul sudic al drumului îşi avea reşedinţa familia boierului Mogoş, care se folosea de acest drum pentru a ajunge la întinsul său domeniu din afara oraşului, care-i poartă numele şi astăzi: Mogoşoaia. Acest lucru se întâmpla în secolul al XVII-lea. Către finalul acestui secol, domeniul familei Mogoş intră, prin căsătorie, în posesia principelui Constantin Brâncoveanu. Palatul de la Mogoşoaia, pe care Brâncoveanu l-a ridicat în timpul domniei sale (1688-1714), a fost reşedinţa de vară a principelui şi a fost conectat cu Bucureştiul prin podul Mogoşoaiei, amenajat cu acest prilej. De fapt indreptat caci era foarte sinuos si ocoloea intinse curti boieresti.

De la această reşedinţă principară, demult pierdută, s-a aflat locul numit „Capul Podului Mogoşoaiei”. Aici se află astăzi ansamblul numit „Blocul Gioconda” ridicat în preajma primului război mondial pentru a fi Senatul României şi finalizat după marele război ca ansamblu de locuinţe. Acesta este punctul de plecare al promenadei noastre, de la Piata Senatului la Piata Regala. Vom incerca sa reconstituim povestea caselor, locurilor si a oamenilor care le-au animat odinioara.

Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti. Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban. Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la romani (Compania, 2006), Familia Minovici - univers spiritual (Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101 texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile “Antropologia urbana” si “Periferii nocturne” la Editura Paralela 45.