Florenţa, memoria apei

3 noiembrie - 23 noiembrie 2009.

Artista Valeria Voicu a gândit această expoziţie în sensul renascentist al cuvântului: "emblematum".
Voga emblemelor are o traiectorie complexă, căutând corespondenţe între elemente: apă, foc, aer, pământ, între culori şi cuvinte, ajungând să aibă în Renaştere un mesaj ezoteric: "Haec amat obscurum".
Arta barocă continuă acest mesaj simbolic, metaforic, înflorind în poeme, melodrame, vile, palate, fântâni care sunt în realitate colosale embleme.
Desenele expoziţiei "Florenţa, memoria apei" sunt posibile embleme imaginate, care ne reamintesc vorbele lui Papa Bonifacio al VIII-lea, "după aer, apă, pământ, foc, florentinii sunt al cincilea element".

Emblemele (impresae) îşi au originea în arta mnemotehnică (arta memoriei) folosită în Evul Mediu în abaţii şi continuată în Renaştere sub altă formă în alfabetele lui Romberch şi al călugărului dominican florentin Cosmas Rossellius. Emblemele răspândeau spiritului ludic al platonismului mistic florentin al lui Ficino, care traduce Codex hermeticum.
Arta impresae - emblema are un enorm succes prin lucrarea Emblematum Pater et Princeps a lui Giovanni Andrea Alciato în 1530 care se inspiră din
precursorul său, Pierio Valeriano şi continuă în 1555 cu Paolo Giovio, Impresae militare e amorose.
Temele emblemelor sunt inspirate din filozofie, religie, mitologie, istorie şi merg câteodată către obscuritate, mistică şi monstruos, apoi ajung să devină
un sigiliu, simbol al puterii. Emblema are un corpo (desenul grafic) şi un anima (un motto care explică desenul).
Expoziţia evocă memoria apei, dintr-un motiv cât se poate de simplu, patronul spiritual al oraşului este Sfântul Ioan Botezătorul, pentru că Florenţa este străbătută de râul Arno, care la ultima inundaţie din 1966 a distrus crucifixul realizat de Cimabue şi pentru că Florenţa a fost construită pe ruinele romane: termele Capaccio (caput acque). Tot emblematice pentru Florenţa sunt şi serbările mitologice: carrus novalis, palio, sagrele, giostrele;
inventatorii şi descoperitorii (Poggio Bracciolini, considerat primul "arheolog" modern; Filippo Brunelleschi, inventatorul primei cupole); invenţia perspectivei, prima gravură în metal taille-douce. Florenţa este primul oraş care aboleşte sclavia (1289).
Tot aici sunt fondate: prima bibliotecă publică (1571) şi primele academii, Del Disegno (1563) şi Della Crusca (1583).