Bai, efemerule! - Platforma Dansului Contemporan 2009

Platformele dansului contemporan sunt un format de notorietate la nivel mondial, care au în vedere promovarea dansului contemporan dintr-o anumită zonă geografică în faţa unei audienţe locale, dar mai ales internaţionale.

Evenimentul se fesfasoara intre 17 si 20 septembrie. Invitaţii speciali la acest tip de manifestare sînt directori de teatre şi festivaluri din întreaga lume, membri ai reţelelor internaţionale din care fac parte instituţii prestigioase de cultură, care doresc să cunoască peisajul coregrafic local, în vederea selectării de spectacole pentru stagiunile şi festivalurile pe care le organizează în ţările din care provin. Pentru lumea dansului, platformele de acest tip constituie atracţia maximă pe care un eveniment de dans o poate atrage în contextul internaţional. Totodată, astfel de platforme reprezintă campanii importante de imagine pentru ţara care le organizează.

Ca urmare, Platforma Dansului Contemporan 2009 - proiectul care deschide stagiunea 2009-2010 la CNDB - pune în centrul atenţiei efemeritatea şi îi interoghează substanţa.
Nu doar efemeritatea gestului şi a mişcării coregrafice ne interesează acum, ci mai ales efemeritatea atenţiei pe care dansul o atrage din partea autorităţilor. Aceea care a făcut ca în trecutul recent, Orion Balet şi Contemp, singurele companii de dans contemporan din România, să fie şterse de pe hartă, lăsînd spaţiu liber pentru alte asemenea decizii arbitrare.

Dorim să chestionăm, deci, efemeritatea dialogului, aceea a susţinerii, efemeritatea construcţiei şi precaritatea voinţei politice, care ne fac încă să rămînem în paradigma definită (desigur pentru alt context) de către Vera Mantero, dar care descrie atît de bine o stare care pare să caracterizeze întreg spaţiul românesc: "une impossibilité, une tristesse, une mauvaise volonté, une chute, une absence, un aveuglement, un non-vouloir, un non-pouvoir, une non-construction, une non-possibilité, une tête tranchéeă".

Astăzi, la 20 de ani de la căderea dictaturii, simţim (pentru a cîta oară?) urgenţa de ne reafirma poziţia şi de a ne revendica spaţiul de care avem nevoie pentru a exista şi pentru ne manifesta liber. Pentru a dansa în acord cu sensibilitatea timpului nostru. Pentru a cerceta şi experimenta. Pentru a înţelege ce s-a întîmplat ieri şi pentru a face spaţiu ideilor noi care să producă practici inspirate şi sănătoase pentru mîine. Pentru efemeritatea efemerităţii...."
Mihai Mihalcea & Vava Ştefănescu, directori CNDB