poze zilele culturii iudaice in sighet

Zilele Culturii Iudaice in Sighet

Maramures , Sighetu Marmatiei. Duminică 27 Iunie 2010 - Marţi 29 Iunie 2010

Categorii: Alte Evenimente

Proiectul pilot

S-a pus nu o dată problema aşa numitului "brand", fie că e vorba de ţară, regiune, judeţ sau localitate şi adesori se încercă inventarea unor evenimente simbolice despre care se crede că s-ar potrivi sau că ar reprezenta locul. Ori, nu o dată, acest "brand" există şi funcţionează, atâta doar că este ignorat. Exemplul tipic este Sighetu-Marmaţiei unde, marea majoritate a turiştilor străini sunt evrei, indiferent dacă vin din Israel, ţările Europei sau din Statele Unite ale Americii. Motivul este faptul că, în această zonă (Maramureş şi Galiţia) s-a născut „hasidism”-ul (curent mozaic ortodoxă), că la Sighet îşi are originea dinastia de rabini Teitelbaum care au fondat celebrul centru hasidic din New York: pe străzile din Williamsburg, prin celebrul Borough Park şi Brooklin, numele Sighet este la fel de des pomenit ca în România. Numele oraşului a fost făcut celebru prin cărţile scrise de evreii sigheteni Elie Wiesel, Dora Apşan Sorell, Hertzl Apşan, Alice Kern, Hedi Fried, Schőn Dezső, Gizela Perl, Naomi Litvin sau Eva Olsson (şi lista ar putea continua). Sighetul este cunoscut prin filmele documentare şi artistice despre evrei (ex. “Din cenuşă”, regia Joseph Sargent, film premiat cu Premiul „Grammy”) piesele de teatru ce povestesc drama celor 13.000 evrei duşi la Auschwitz (ex. “Janka”, de Oskar Speace, 2003), de muzica lui Abraham Adler, Szigeti Joseph şi Géza Frid (muzicieni studiaţi în academiile de muzică din întreaga lume), de actorii care au studiat la cursurile lui John Gassner (unii dintre ei nominalizaţi şi deţinători ai premiului „Oscar”), de studenţii care au învăţat ştiinţele iudaice după cursurile eminentului profesor dr. David Weiss Halivni sau vizitatorii Ierusalim-ului care află că unul dintre arhitecţii oraşului este sigheteanul Harmat Zoltán, de interpreţii şi iubitorii de muzică evreiască care ştiu că genul de muzică numit „klezmer” s-a născut pe aceste meleaguri din interferenţa muzicii liturgice evreieşti cu cea românească, slavă, ungurească şi ţigănească, de cei născuţi la Sighet şi de urmaşii acestora pentru care numele de Sighet şi Maramureş înseamnă locul unde-şi au rădăcinile.


Pentru istoria comunităţii evreieşti din Sighetu-Marmaţiei, anul 2010 marchează două evenimente importante: împlinirea a 270 de la prima atestare documentară a unei comunităţi închegate (1740) precum şi 220 ani de la construirea în 1790 a Sinagogii Mari. Pentru a marca aceste evenimente importante, nu numai pentru comunitatea evreiască dar şi pentru istoria oraşului, Asociaţia „Nordica” a decis să iniţieze un festival care se speră a fi înscris în calendarul evenimentelor culturale anuale ale municipiului Sighetu-Marmaţiei.



Proiectul pilot „Zilele Culturii Iudaice”, ce se desfăşoară în perioada 27-30 iunie 2010, cuprinde concerte de muzică „klezmer”, lansarea volumului ilustrat „Evrei de seamă născuţi la Sighet” de Ioan J. Popescu, o sesiune de comunicări, expoziţii documentare şi de artă fotografică precum şi un atelier de creaţie cu participarea unor muzicieni evrei şi instrumentişti maramureşeni de muzică populară din dreapta şi din stânga Tisei.

www.sighet-online.ro

Comenteaza pe Facebook
Icon_eye Nr.vizualizari: 466
Cuvinte cheie: Sighetu Marmatiei
pop rodica

Adaugat in urma cu 3637 zile, 20 Iun. 2010

Adaugat de rodicarodica

Star_bg_grey Star-half_bg_grey Star-half_bg_grey Star-half_bg_grey Star-half_bg_grey
Evenimente Create: 3509

  • Cum a fost?
    andra elena
    salexandra   28 Iun. 2010, 22:45:18

    Un eveniment si un articol de-a dreptul interesant.


    .