CONCERT SIMFONIC la Filarmonica Banatul - Timisoara

DESCHIDEREA STAGIUNII 2010-2011

Dirijor:Radu Popa

program:

Richard Strauss:Simfonia Alpilor op. 64

Pentru festivitatea de deschidere a stagiunii de concerte 2010 — 2011, a Filarmonicii „Banatul”, maestrul Radu Popa ne propune audiţia unei lucrări monumentale, care nu a fost interpretată la Timişoara de foarte mulţi ani: Simfonia Alpilor op. 64 de Richard Strauss. Direcţiunea Filarmonicii a aprobat desfăşurarea acestui proiect măreţ, cu gândul la bucuria pe care o va prilejui melomanilor. Pentru această simfonie, care durează cam o oră, Strauss a prevăzut un aparat orchestral format din 125 de instrumentişti, ceea ce presupune destul de mulţi colaboratori.

Părintele poemului simfonic modern, autor de opere de excepţie, Richard Strauss a compus doar trei simfonii, Simfonia în fa minor, Simfonia domestica şi Simfonia Alpilor, mai corect — O Simfonie a Alpilor (Ein Alpensinfonie).

Construită între anii 1911 şi 1915, pentru că lucra simultan la mai multe proiecte, el continuă, ducând spre apogeu, drumul unor compozitori de a descrie natura în lucrările lor. Cel mai elocvent exemplu este Simfonia muntelui compusă de Franz Liszt. Deşi este intitulată simfonie, termenul poate fi găsit impropriu, pentru că este compusă într-o singură parte, cu mai multe schimbări de tempo. Strauss, adoptând o formă mai mult de poem gigant, câştigă libertate în compoziţie. Pe lângă eliminarea corsetului simfonic, ca formă, el renunţă la conflictele de idei şi la dezvoltarea esteticii sentimentelor, tipice formelor de sonată din simfonii. Măreţia si frumuseţea naturii nu sunt descrise prin intermediul sentimentelor născute, ci asistăm la fapte concrete în urcuşul muzical prin munţii Alpi. Sunt descrise evenimentele petrecute pe munte în răstimpul a 11 ore, de la ultimul întuneric al zorilor până la lăsarea nopţii, o succesiune de imagini simfonice puternic sugestive. Pe parcursul desfăşurării sonore vom desluşi talăngile turmelor, vuietul vântului şi alte sunete pe care le poţi auzi în natură. Descrierea muzicală a naturii este foarte plastică, astfel încât, ascultătorului nu îi este necesar să cunoască titlurile fiecărei imagini, notate de compozitor în partitură, cum ar fi: noaptea, răsăritul soarelui, ascensiunea, drumul pe lângă pârâu, cascada etc.

Frumuseţea acestei compoziţii grandioase nu derivă din implicarea sentimentală a autorului, este mai degrabă obiectiv, ci din efectele sonore ce descriu o gamă largă de culori, din descrierile onomatopeice, şi nu în ultimul rând, din virtuozitatea remarcabilă a unui colectiv muzical impresionant.

Prima audiţie a simfoniei a fost la 25 octombrie, 1915, la Berlin, sub conducerea compozitorului.

Mircea Tataru

Mai multe detalii: http://filarmonicabanatul.ro