Umbre albe - expoziție de Ioana Iacob

Numar min/max participanti: 50/100

Vernisaj Ioana Iacob - Umbre albe

Pictura Ioanei Iacob dispune atât de prezența concretă, cât și de cea metaforică a obiectului. Acestea vizează un aparent fetiș cu o încărcătură apăsătoare, prin apelul la detaliile recuzitei de budoar. Interpretarea repetată a scenelor dezvăluie însă o latură mult mai profundă, anume o detașare față de obiectul în sine și o apropiere de niște structuri mult mai intime, asociate memoriei și propriilor trăiri.
Angoasa, anxietatea sau atașarea obsedantă față de obiect își pierd relevanța și pălesc sub puterea luminii albe, asemeni unor cicatrici. Obiectul este depersonalizat prin reducerea sa la tăcere. Natura statică este pictată și repictată în maniera peisajului. La rândul său, detaliul cu arbori este redus la un decor subtil, de o aparență stranie, absurdă. Aduse împreună, printr-un unic laitmotiv – albul, natura și artificialul par a se reconfigura în structuri estompate ale ceea ce a fost cândva prezent.
Deconstrucția și reconfigurarea obiectelor vorbesc despre grădini interioare, apariții mai mult sau mai puțin conștiente sau relevate. Craniul, manechinul sau pantofii, în prezența altor accesorii, devin rămășițe ale memoriei. Acestea deopotrivă se asociază morții inevitabile și trecerii ireversibile a timpului. Odată cu ele intervine uitarea. Albul survine ca element de reconfigurare a compoziției, de distorsiune asupra sensului odată cu diluarea culorii și a luminii.
Disimularea stă în puterea albului. El ia forma ceții, a artificiului fotografic, maschează sau induce senzația unor prezențe false. În egală măsură, acest alb – prin consistența sau transparența sa – conturează delicat sau ascunde forme răsărite în multitudinea de laviuri suprapuse. Albul conturează însă consistențe din cele mai neașteptate, prin forța pe are o degajă ca fundal. Suprafața albă își revendică propria structură și spațialitate, în contrast cu intervenția neașteptată a gestului pictural.
Ioana Iacob picteaza radiografii ale memoriei, reducând ansamblurile figurative în mase amorfe lipsite de funcția originară a obiectelor care o compun. În schimb, pe baza asocierii obiectuale și a diluării ansamblului, reușește să compună și mai apoi să sintetizeze atmosfera unor peisaje intime, de o fină sensibilitate.
Dr Olimpia Bera
curator Visual Kontakt

Mai multe detalii: http://visualkontakt.ro/