Expoziţia de pictură Constantin Blendea (1929-2012)

Prima expoziţie postumă organizată de un muzeu de artă din România prezintă o bogată selecţie din creaţia de maturitate a artistului, ce poate fi considerată, din perspectiva aportului creativ, ca una din cele mai importante contribuţii la configurarea picturii din România ultimelor cinci decenii. Influenţa sa a fost resimţită şi din perspectiva prezenţei la catedră, unde, talentul său pedagogic a contribuit la formarea multor generaţii de artişti.

Originar din proximitatea nordică a Peştişanilor, Constatin Blendea aduce în opera sa un conţinut tematic care poate fi pus în relaţie cu opera altui descendent din zona Peştişanilor, Constantin Brâncuşi. Structuri compoziţionale verticale, de tip coloană, recurenta temă a păsării şi a zborului, precum şi arhetipala formă semicirculară ce stă la baza unor structuri plastice complexe conturează marca unui soi de „spiritus loci” ce animă opera celor doi artişti.

O altă apropiere între cei doi artişti o reprezintă parcursul de la formele realităţii sensibile spre forme esenţializate, spre universuri personale ce reuşesc să se constituie în adevărate şi inconfundabile „voci ” plastice.

Constantin Blendea s-a născut la 2 martie 1929 în satul Gureni, comuna Peştişani, judeţul Gorj. A urmat studiile medii la Târgovişte iar apoi, în perioada 1950-1956, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, clasa profesor Gheorghe Labin. Din anul 1959 a devenit cadru didactic la secţiile de Artă Monumentală şi de Pictură ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, parcurgând până la pensionarea din anul 1990 toate gradele universitare, de la asistent la profesor universitar, fiind în mai multe rânduri decan al Facultăţii de Arte Plastice. Începând cu anul 1958 până în anul 2004 a fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice.

A participat începând cu anul 1956 la multe expoziţii de grup şi colective în ţară şi în străinătate organizând şi expoziţii personale la Galeria Orizont, Bucureşti, (1967), Sczeczin, Polonia, (1977), sala Dalles, Bucureşti, (1985), Muzeul de Artă Craiova, (1986, 1999), Muzeul Judeţean Gorj, Târgu-Jiu, (1987, 2000), Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, (2004), Debrecen - Ungaria, Cośice - Cehia, Accademia di Romania, Roma, Italia, (2005), Palatul Parlamentului din Bucureşti, (2010), Complexul Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, (2011).

A realizat restaurarea picturilor din paraclisul bolniţei de la Mănăstirea Cozia (1969) şi a coordonat restaurarea picturilor murale ale bisericii Umor (1972), fiind autorul mai multor lucrări de artă monumentală.

A fost distins cu numeroase premii şi distincţii: Medalia de argint la Festivalul Internaţional al Tineretului, Moscova, (1957), Medalia de argint la Festivalul Internaţional al Tineretului, Viena, (1958), Premiul al II-lea pentru pictură al Uniunii Artiştilor Plastici, Ordinul Meritul Cultural, clasa a IV-a, (1968), Premiul pentru Artă Monumentală al UAP (1980), Il premio di pace al Centrului Cultural „Caravaggio”, Roma, Italia (1980), Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, (1985), Premiul I pentru pictură la Salonul Internaţional de Artă de la Quissac, Franţa, (2001), Ordinul serviciu credincios în grad de cavaler pentru activitate profesională în domeniul monumentelor istorice, (2002), Medalia de argint pentru pictură acordată în cadrul expoziţiei „Soleil de l’Est”, Toulouse, Franţa, (2002), Premiul pentru arte plastice la Gala Radio România Cultural (2011).

S-a stins din viaţă în luna ianuarie 2012.

Mai multe detalii: http://www.macluj.ro